Interviu cu Irina Crivăţ, artistă plastică, Bucureşti
Care este momentul preferat al zilei?
Momentul preferat al zilei e când vin cele două pisici să mă trezească din somnul de noapte în spirit ludic și tandrete (asta nu se intampla decat când le dau de înțeles că e ok să mă călărească).
Ce vă bucură cel mai mult?
Aici sunt destul de infantilă, mă bucur când binele învinge răul… în filme, în cărți, în politică…
Scrieți scrisori? Corespondați în scris cu cineva?
Scriu scrisori digitale și corespondez cu mai mulți prieteni; în ultimii ani scriu foarte rar de mână, poate câte o felicitare sau o dedicație pe o carte, dar digital scriu din greu
Care este amintirea cea mai veche și mai dragă?
Pentru mine sunt două întrebări aici: cea mai veche amintire e de pe la 2 ani și jumatate când m-am pomenit privind coroana unui tei înflorit și am simțit primul moment de conștiență. Cea mai veche amintire dragă e de pe la 4-5 ani, când părinții mei s-au împăcat dupa o ceartă mare din cauza căreia am suferit câteva zile care mi s-au părut o veșnicie…
Iubiți animalele?
Nu le iubesc, le ador; pe toate, inclusiv pe cele considerate urâte, sau dezgustătoare, sau foarte periculoase
Vă iubiți meseria?
Sigur că-mi iubesc meseria, mai ales că de fapt înseamnă multe meserii sau discipline în una; artele plastice sunt un univers de universuri
Ce apreciați cel mai mult la oameni?
Aici răspunsul e simplu: apreciez inima bună, sau cum spune Dalai Lama: Kindness, Love, Compassion
Ce visați să faceți cu orice preț în viață?
Nu cred că aș fi în stare să fac ceva cu orice preț, acest “orice preț” poate include și gânduri, gesturi, fapte oribile
În ce proiect v-ați angaja cu entuziasm?
Nu știu dacă m-aș angaja într-un proiect, asta presupune o privire amplă asupra viitorului; or de un an încoace eu ma concentrez pe prezent, ceea ce e captivant și chiar îmi ocupă tot timpul, și desigur, nu mă refer doar la activități domestice sau sociale, ci la contemplare, introspecție, studiu, atenție la tot și toate. Sigur, m-aș implica bucuroasă în proiectele altora, dacă sunt de natură să protejeze animalele și vegetația, și dacă eu pot fi de folos la vârsta mea, cu sănătatea și cu resursele și expertizele de care dispun.
Ce intrebare v-ar plăcea să vi se pună?
Aici e simplu: Irina, vrei să-l celebrăm pe Moș Crăciun 365 zile pe an?
